Comments on: scrisoare pentru bursierii mei

By: Corina C

Corina C — Tue, 20 Oct 2009 12:09:27 +0000

M-a impresionat f. mult scrisoarea( d-na Tincuta sunteti un suflet deosebit!). Nu stiu daca vorbele mele vor ajunge la tine Adrian sau daca vor conta, dar sa stii ca orice ai face A RENUNTA NU ESTE O OPTIUNE, ti-o spun din proprie experienta(in 21 de ani am avut parte si de probleme familiale, si de desconsideratie mom de saracie crunta si lista continua). Sa nu renunti la visul de face medicina, e al tau! daca crezi k nu mai are rost uita-te la mama ta si ai sa-l gasesti:)Important e sa iti revii singur, si cat mai devreme, pt k viata poate fi o continua lovitura, dar trebuie sa treci peste:) cat despre tatal tau nu stiu ce sa spun, roaga-te pt el, are nevoie:) Cu drag..

By: Cosmina

Cosmina — Thu, 10 Sep 2009 13:00:43 +0000

Adrian..lasa grijile deoparte..si increde-te in puterea lui Dumnezeu,caci numai El te poate ajuta si te poate “ridica” oricand.trebuie sa ai credinta ca totul va fi bine.Ma voi ruga pt tine si familia ta:)

By: Celina

Celina — Sat, 22 Aug 2009 14:05:48 +0000

D-mna Tincuta va multumesc pt.scrisoarea f frumoasa si patrunzatoare p kre ne ati adresat-o precum si pt.k ati facut posibil k si eu sa primesc aceasta bursa ce ma va ajuta enorm!
Primele cuvinte care mi-au rasunat in minte dupa ce am citit scrisoarea dvs si p a lui Adrian ,si p care i le adresez ca p o incurajare,au fost cele p care ni le a adresat invatatoarea noastra la sf.clasei a 4-a:”Nu de unde veniti se constituie cinstea voastra,ci incotro va indreptati”!!Asadar sa nu va fie niciodata rusine cu parintii vostri si cu mediul din care proveniti pt.k aici p pamant fiecare are d indeplinit o anumita misiune si se spune k Dumnezeu nu impovareaza p un om cu mai mult decat poate duce! Asa ca un pic d CURAJ ,totul va fi bn…d vreme ce mai exista ink oameni k cei d la aceasta fundatie care sunt gata sa ne ajute in momentele grele…

By: nicoleta

nicoleta — Tue, 18 Aug 2009 13:38:54 +0000

aveti mare dreptate d’na Tincuta,si sincer as putea sa’l inteleg p adrian….si la mine in familie sunt diferite probleme(nu de genul alcoolemie)insa e destul de greu sa nu poti conta pe intelegerea parintilor in deciziile tale…:(de cele mai multe ori ajung sa cred chiar ca daca nu eram eu si surorile mele,nu mai avea atatea probleme..:(.si daca cineva ar vrea sa caute un responsabil cu siguranta ar ajunge la aceeasi concluzie:banii.intotdeauna banii…cred ca toti ne dorim sa crestem cat mai repede sa fim stapani p situatie si sa fim independenti…insa nu stim ce ne rezerva viitorul(mai ales intro tara ca Romania de azi)mi’a parut bn ca am putut sa va impartasesc cateva din gandurile mele si va multumesc foarte mult pentru sansa pe care personal mi’ati dat’o prin bursa acordata.imi este de foarte mare ajutor.multumesc inca o data.la revedere

By: denisa.

denisa. — Wed, 12 Aug 2009 18:43:11 +0000

buna!..il admir foarte mult pe adrian..adica trebuie sa recunoastem ca a avut medii destul de mari ..felicitari!
eu cred ca problemele ne ajuta sa ne autodepasim..fii tare!!
si eu am avut probleme in familie dar cu ajutorul Lui Dumnezeu totul trece..sunt sigura de asta..toti am fost trimisi pe Pamant cu un motiv ..eu asa cred..
sunt foarte incantata ca am primit si eu aceasta bursa si sunt sigura ca ma va ajuta multumesc:)!!
scrisoarea pe care a postat-o DoamnaTincuta este cu adevarat emotionanta si ne face sa reflectam asupra viitorului ..

By: Anamaria

Anamaria — Mon, 03 Aug 2009 18:03:07 +0000

Pentru scrisoare mii de multumiri doamnei Tincuta. Fraza “Nu pastrati in jurul vostru oameni care nu va ajuta sa cresteti spiritual, oameni de la care nu aveti ce invata, oameni care nu pretuiesc relatia voastra.” m-a ajutat foarte mult. Eram prea distrata, prea indiferenta, prea orbita si nu realizam cercul de prieteni pe care am inceput sa-l frecventez cu ocazia vacantei. Am citit cu atentie scrisoarea si aceste cuvinte mi-au deschis ochii. Multumesc ! ! !
Ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru parintii pe care ii am. Scrisoarea lui Adrian m-a facut sa realizez, inca odata, cat sunt de norocoasa.

By: Cristina

Cristina — Mon, 27 Jul 2009 14:58:31 +0000

Am citit acest articol si nu am cuvinte…citind scrisoarea dumneavoastra, iar mai apoi pe cea a lui Adrian, parca citeam o parte din viata mea. Adevarul este crunt si refuz adesea sa il accept. Ai mei pozeaza in familia perfect, in realitate e jale. Locuiesc la 20 de Km de scoala si desi as putea face naveta, am ales sa stau la internat, deoarece ma saturasem de scandalurile zilnice de acasa, imi creau o stare depresiva, deseori imi doream sa nu mai traiesc. Tatal meu isi stapaneste foarte greu nervi, iar cand bea, este evident ca urmeaza un scandal. Locuim cu bunicii din partea mamei, ceea ce face ca scandalurile sa fie mai acute, si asta ma doare. Imi iubesc bunicii pentru ca ei m-au crescut, dar mai ales imi iubesc foarte mult mama, pe care, nu o data, am fost la un pas de a o pierde. Mama mea este foarte bolnava, dar nu vreau sa vorbesc desprea asta. Din feriire tata nu este agresiv decat uneori, si asta numai cu mine, am impresia deseori ca ma uraste si asta pentru ca nu am fost baiat, fiindca a asteptat 5 ani un copil…si am venit eu, o pacoste, asa cum ma numeste el. Acum stau in timpul scolii la internat, iar vara acasa. insa vara am noroc ca nu prea bea ca suntem aproape zilnic la munca pe camp si ii e frica de combinatia bautura-caldura. Si eu vreau sa dau la medicina, in ultima perioada m-am schimbat mult, am niste prieteni foarte buni, cu suflet mare, intre care eu ma regasesc. Marturisesc ca e prima data cand vorbesc despre situatia mea si asta ma face sa ma simt mai bine.

By: Popescu Larisa

Popescu Larisa — Sat, 25 Jul 2009 22:04:59 +0000

Dna Tincuta, va multumim pentru sfaturile bune pe care ni le dati pentru ca ne sunt cu adevarat folositoare.
Am citit si pe forum situatia lui Adrian si intr-adevar e dureros si cand auzi despre astfel de cazuri, dar sa mai si traiesti o astfel de viata.Cu toate acestea Adrian, eu te sfatuiesc sa nu cedezi, nu uita ca exista Dumnezeu care ne vegheaza pe toti si care le da tuturor o sansa.Fi alaturi de familia ta indiferent de cat de greu iti este pentru ca sunt parintii tai si indiferent de cum sunt ei tot te iubesc. Bucura-te de clipele in care tatal tau e treaz si fi alaturi de mama ta pt ca probabil nici dansei nu ii este usor sa traiasca asa. Gandeste-te ca tu ai un viitor inainte, un viitor care va fi asa cum vrei tu, asa cum ti-l creezi. Nu-mi place sa dau sfaturi dar daca ai nevoie de cineva care sa te asculte si sa incerce sa te inteleaga idul meu este larisa_popescu16, mi-ar placea sa mai vorbim pe mess. Din cate am inteles pe forum cred ca suntem cam de aceeasi varsta asa ca la anul vom trece impreuna prin emotiile bacului;)).

By: Gilea Dan

Gilea Dan — Mon, 13 Jul 2009 10:43:05 +0000

Doamna Tincuta,e minunat ca sunteti alaturi de noi prin sfaturi si vorbe sincere.E minunat ca ne ajutati si ca sunteti mereu langa noi cu cate un sfat.
Adrian,daca citesti ce scriem noi aici,raspunde-ne pe forum.Sunt deschis pentru prietenii.
ID-ul meu este dan_g3o92 .Lasa-mi un mesaj oricand poti.Sper sa depasesti toate dificultatile familiale si sa iti doresti mereu sa realizezi ceea ce ti-ai propus.Cred ca e cel mai important sa nu renunti la visele si dorintele pe care le ai.O zi buna in continuare>:D<.

By: Tincuta Baltag

Tincuta Baltag — Mon, 13 Jul 2009 09:22:55 +0000

Va multumesc frumos pentru mesaje. I le voi transmite lui Adrian cand reusesc sa dau de el, deocamdata nu raspunde la telefon.
Imi pare tare rau ca atat de multi tineri se confrunta cu aceasta problema.. cu a trai alaturi de un parinte alcoolic
Este foarte adevarat Mircea ce spui: este o experienta din care inveti foarte multe lucruri.. si despre sine si despre ceilalti. Este la fel de adevarat insa ca atunci cand esti in mijlocul experientei respective, astfel de “beneficii” pe termen lung nu te incalzesc cu nimic. Este bine insa ca oamenii sa vada luminita de la capatul tunelului si perspective mai pozitive.. Altfel e dificil de gasit puterea pentru a lupta cu toate aceste lucruri.